Alte informaţii

Centrul de Informare Turistică Bucureşti



Adresa: Piaţa Universităţii - în pasaj

Telefon: 021.305.55.74 / int. 1003

Email: turism@bucuresti-primaria.ro

Web: www.pmb.ro

Program:
Luni - Vineri: 10:00 - 18:00
Sâmbătă - Duminică: 10:00 - 14:00



Structuri de cazare din Sectorul 1


Conform datelor publice obţinute de pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale şi Administratiei Publice, în Bucureşti există 214 structuri de cazare dintre care 103 se află în Sectoru 1. Astfel, structurile de cazare din Sectorul 1 al municipiului Bucureşti după tipul lor sunt:

1. Apartament de închiriat - 9
2. Bungalow - 1
3. Cameră de închiriat - 8
4. Camping - 1
5. Hostel - 7
6. Hotel - 62
7. Hotel-apartament - 4
8. Motel - 1
9. Pensiune turistică - 4
10. Vilă - 7



Accesul în Bucureşti


Cu Avionul

Avionul către Bucureşti este modul cel mai simplu de a ajunge în capitala României. Bucureştiul este deservit de două aeroporturi: Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) şi Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa). Ambele aeroporturi leaga Bucureştiul de marile oraşe din Europa, cum ar fi Napoli, Paris, Pisa, Roma, Dublin, Amsterdam, Madrid, Viena, Milano, Istanbul sau Budapesta.

Cele doua aeroporturi sunt utilizate şi de către companiile aeriene care ofera zboruri interne între Bucureşti şi toate celelalte aeroporturi importante din România: Cluj, Timişoara, Iaşi, etc.


Cu Trenul

Gara de Nord este gara principală din Bucureşti. Situată la aproximativ 3 km nord-vest de centrul oraşului este terminalul pentru o mulţime de trenuri care se deplasează de-a lungul României, care leagă Bucureştiul de toate marile oraşe ale ţării.

Este, de asemenea, locul unde ajung trenurile internaţionale care se îndreaptă spre România. Astfel, Bucureştiul are legături feroviare cu destinaţii europene, cum ar fi Budapesta, Viena, Belgrad, Praga, Sofia, Atena, Istanbul, Moscova şi Kiev.


Cu Maşina

În Bucureşti se poate ajunge şi cu masina astfel: din partea de nord pe Drumul european E60 care vine din Braşov, prin vest pe Autostrada A1 de la Piteşti, prin est pe autstrada A2 care vine de la Constanţa, prin sud pe drumul european E20 de la Giurgiu.



Trasee turistice


În Bucureşti poţi face turul oraşului prin programul Bucharest City Tour pus la dispoziţie de Regia Antonomă de Transport Bucureşti. Linia turistică este deservită (în perioada primavară - toamnă) de patru autobuze speciale, supraetajate, cu o capacitate de 77 locuri, care circula pe traseul Piaţa Presei, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Piaţa Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Parlamentului, Piaţa Unirii, Universitate, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle, Şos. Kiseleff şi Piaţa Presei.

De asemenea, turistii pot opta şi pentru alte trasee ce străbat zonele cu cea mai bogată încărcătură istorică şi artistică din Bucureşti, astfel:

Centrul Vechi
Piaţa Universităţii - strada Toma Caragiu - strada Ion Ghica - strada Doamnei - strada Eugeniu Carada - strada Lipscani - strada Smârdan - strada Stavropoleos - strada Poştei - strada Sf. Dumitru - strada N. Tonitza - strada Franceză - Curtea veche - strada Covaci - strada Şelari - strada Smârdan - strada Lipscani - Piaţa Sf. Gheorghe - Piaţa Universităţii

Şoseaua Kiseleff
Piaţa Victoriei - Şoseaua Kiseleff - Muzeul Satului - Piaţa Charles de Gaulle - B-dul Aviatorilor - strada Muzeul Zambacian - strada Emile Zola - strada Andrei Mureşanu - strada Sofia - strada G. Demetriade - Monumentul Aviatorilor - Şoseaua Aviatorilor - Aleea Alexandru - strada Atena - strada Varşovia - Piaţa Quito - strada Londra - strada Atena - Aleea Modrogan - B-dul Aviatorilor - Piaţa Victoriei

Calea Victoriei
Hotelul Intercontinental - strada Biserica Enei - strada Academiei - B-dul Regina Elisabeta - Calea Victoriei - Piaţa Revoluţiei - strada Boteanu - strada C. A. Rosetti - strada Ştirbei Vodă - strada Spiru Haret - strada General Berthelot - Calea Victoriei - strada Biserica Amzei - strada Christian Tell - strada Henri Coandă - strada Nicolae Iorga - Calea Victoriei - strada General Gh. Manu - Strada Orlando - Calea Victoriei - B-dul Lascăr Catargiu - Piaţa Romană - B-dul Magheru - strada Tache Ionescu - Piaţa Alexandru Lahovary - strada Dionisie Lupu - strada Pitar Moş - strada C. A. Rosetti - B-dul Nicolae Bălcescu - Hotel Intercontinental.



Monumente în Bucureşti


Curtea Veche (sec. XVI)

Aici se află vestigiile curţii ridicate în timpul domniei lui Vlad Ţepeş Dracula (sec XV), domnitorul Ţării Româneşti. De la începutul secolului XVI, palatul a devenit reşedinţa oficială a domnitorilor valahi. Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi Ştefan Cantacuzino (1714-1715) au înnobilat construcţia, adăugându-i coloane de piatră, scări de marmură şi decoraţiuni foarte valoroase.

În secolul al XVII-lea, în timpul lui Matei Basarab, suprafaţa Curţii Domneşti atinsese 25.000 mp. De-a lungul anilor, Curtea Veche a fost măcinată de incendii şi cutremure, iar singurele care mai amintesc astăzi de splendoarea vremurilor de altădată sunt vestigiile descoperite în 1958.


Hanul lui Manuc (1808)

În a doua jumătate a anului 1807 începe construcţia hanului, ce va fi terminată în 1808. Arhitectura exactă a hanului în configuraţia sa iniţială nu se cunoaşte, însă, din descrierile de la începutul secolului al XIX-lea reiese că la subsol se aflau 15 pivniţe boltite, la parter existau 23 de prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătării şi un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeţi. În curtea interioară exista o cafenea şi o mică grădină cu fântână arteziană. Între faţada dinspre Dâmboviţa şi râu se costruise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai târziu, după ce Dâmboviţa a fost canalizată pentru deschiderea Halei de Carne, lângă această faţadă s-au mai adăugat câteva prăvălii.


Palatul Parlamentului (sec. XIX)

Palatul Parlamentului din Bucureşti, România (cunoscut sub numele de Casa Poporului înainte de revoluţie), măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălţime, şi 92 m sub pământ. Are 12 nivele la suprafaţă şi alte 8 subterane.

Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureştiului (în sectorul 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest şi nord-vest, Bulevardul Naţiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertăţii la est şi Calea 13 Septembrie la sud.


Ateneul Român (sec. XIX)

Ateneul Român este o sală de concerte din Bucureşti, clădire situată pe Calea Victoriei în Piaţa Revoluţiei (fostă Piaţa Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii "George Enescu".

Locul unde s-a ridicat Ateneul aparţinea familiei Văcăreştilor. Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de "Societatea Equestra Română". Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată. În interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere şi 52 de loji. Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de 3 metri şi lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.


Universitatea din Bucureşti (sec. XIX)

Universitatea din Bucureşti (fondată în 1864) este o instituţie de invăţământ superior de stat din Bucureşti, România, o parte din facultăţile universităţii sunt amplaste în Palatul Universităţii din Piaţa Universităţii. Diplomele acordate de Universitatea din Bucureşti sunt recunoscute în majoritate ţărilor lumii.


Muzeul Naţional de Istorie a României (sec. XIX)

Muzeul Naţional de Istorie a României (fostul Palat al Poştelor) este situat pe Calea Victoriei nr. 12, în Bucureşti. Deţine obiecte cu valoare istorică descoperite pe teritoriul actual al României din timpuri preistorice şi până în perioada contemporană.

Ca instituţie, muzeul a fost înfiinţat în anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluţiile culturale înregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice în spaţiul geografic al României de azi.

Este cel mai important muzeu de istorie şi arheologie din România, atât prin suprafaţa desfăşurată cât şi prin patrimoniu.


Palatul Şuţu (sec. XIX)

Ridicat între 1833 şi 1835, Palatul Şuţu e opera postelnicului Costache. Planurile au aparţinut arhitectilor vienezi Conrad Schwink şi Johann Veit. Stilul este apusean, neogotic, cu un etaj şi multe încăperi, cu patru turnuleţe poligonale, de o parte şi de alta a clădirii.



Rețele de socializare


Facebook: Despre București